Bakos & Jovančić - Povești barbare

„Întâi, e de ştiut că ce e înţelept şi înţelepciunea, ce e drept şi dreptatea, ce e just şi justeţea, ce e bine şi bunătatea se referă unele la celelalte, având următorul raport reciproc: bunătatea nu e nici generată, nici creată, nici născută; este totuşi născătoare şi naşte binele, iar binele, dacă e bine, nu este creat şi generat, totuşi e copil născut, fiul bunătăţii. Bunătatea îşi dă naştere în bine, la fel, tot ce este ea însăşi: existenţă, cunoaştere, dragoste, acţiune – turnându-le pe toate în bine, primeşte întreaga existenţă, cunoaştere, dragoste şi acţiune a binelui din inima bunătăţii, din cel mai ascuns ungher al ei şi doar din ea. Binele şi bunătatea nu sunt altceva decât o singură bunătate, sunt în întregime identice, făcând abstracţie de faptul că una este născătoare, iar cealaltă s-a născut; în timp ce şi naşterea bunătăţii şi naşterea înfăptuită în bine sunt întru totul o singură esenţă, o singură viaţă.”

Maestrul Eckhart